Detalii
Nu mi-aș dori să fiu personaj în vreo carte semnată de Ileana Todoran. Această autoare are o imaginație dezlănțuită și o vervă satirică de care te simți luat pe sus, ca de o tornadă. Povestită de ea, biata ta viață de om din Est se transformă într-o epopee eroi-comică.
În schimb, îmi place să fiu cititor al textelor scrise de Ileana Todoran, care face existența noastră cotidiană, considerată de mulți dintre noi anostă și lipsită de orizont, să devină dintr-odată interesantă, în sensul dat de Kierkegaard acestui cuvânt. Iată chiar acest volum, Cum să ai succesuri în Estul sălbatic, care încă de la titlul năstrușnic și provocator îți trezește curiozitatea și te îndeamnă – iar pe parcursul lecturii te determină – să i te abandonezi. Volumul cuprinde proză scurtă, dar efervescentă, un fel de șampanie epică, de care te amețești pe neobservate.
În carte găsim mari cantități de viață reală amestecate cu mari cantități de viață fictivă. Prozatoarea nu rămâne niciodată fără materie primă. Dacă termină de folosit rezultatul observațiilor sale, inventează pe loc oameni și situații de care are nevoie, dovedind în privința aceasta mai multă fantezie chiar și decât autorii de romane fantasy. Ilustrativă în acest sens este povestirea Iadul criogenat, paradisul infestat de gândaci și... deadline-ul, care ar trebui inclusă în Guiness Book ca o perfomanță de excentricitate a fabulației. Excedată de obligațiile ei de la serviciu, Mari își lasă acasă farfuriile nespălate și...
„Farfuriile nespălate uitate în chiuvetă creșteau zi și noapte mai ceva ca vrejul de fasole al lui Jack. La un moment dat, Mari, așa cum stătea aplecată asupra dosarelor de pe masa de la bucătărie, auzi o bubuitură. «Ah, o fi vreun vecin, poate am uitat apa deschisă la baie și am făcut inundație».”
Aflăm însă repede că furios era nu un vecin, ci Dumnezeu însuși, în urma faptului că teancul de farfurii nespălate ajunsese până în Rai.
Alex Ștefănescu