Intalnire tarzie

Nicolae Velea este un ironist cu o remarcabila capacitate de inventie verbala, unul dintre cei mai fini pe care i-a produs proza româneasca dupa 1960. Punctul lui de plecare este, prin placerea spectacolului verbal, Marin Preda din „O adunare linistita“, dar si Creanga prin siretenia limbajului si gustul pentru personajele „dugoase“, sucite, în genul lui Danila Prepeleac. Un spirit folclorizant ai un „Creanga al Ardeaului“, N. Velea nu aspira totuai sa fie. Taranii lui sufera de un complex al rafinamentului si trec, ca aristocratii din proza lui Proust, prin stari abstracte de neliniste. Un taran îti priveste dimineata degetele de la picioare si simte o bucurie eliberatoare, un altul aude sunetele vechii lui proprietati si cade la gânduri rele. O învatatoare în preajma pensionarii se simte cotropita de o bucurie a faptelor marunte si, prevazatoare, îsi chibzuieste si fragmenteaza sentimentele. |aranul care îsi priveste cu mila bucuroasa degetele mai are o boala („boala mea“): sta cu burta în sus si se uita la cer fara sa se gândeasca la nimic. El are, cu alte cuvinte, simtul contemplatiei si al gratuitatii, neobisnuit într-o lume reputata pentru practicismul ei îngust. N. Velea îngroasa, cu sclipiri sirete în ochi, latura ei de candoare si euforie marunta. Indivizii din proza lui (tarani, sanitari, marunti functionari satesti, paznici comunali) au avut sau au o „întrerupere“ în viata lor, o rea „întemeiere“, o nepotrivire care le marcheaza viata. Sunt, de regula, sfiosi, decenti si, desi se asupresc, cum zice autorul, cu bautura, nu devin niciodata violenti si triviali. Vorba lor este încurcata, cu text si subtext, si adesea frazele, savuros pleonastice, ascund o parabola în stil nastratinesc. Atâta candoare si suceala au iritat la debutul prozatorului o parte a criticii si multa vreme s-a discutat în presa despre abaterile de la realism ale lui N. Velea. Rezervele din aceasta directie par, azi, copilaresti. Realismul nu este un echer în golul caruia sa intre toate tipologiile si toate situatiile pe care le fabrica imaginatia creatorului.